„Ar primi Hristos atâta strălucire în biserici?” Sfântul Nicolae Velimirovici

Un răspuns foarte potrivit al Sfântului Nicolae Velimirovici la întrebarea de ce există bogăție și splendoare în Sfintele Temple, care sunt decorate cu obiecte ecleziastice elaborate.

„Ar tolera Hristos atâta strălucire în Biserică?” Categoric. A tolerat-o atunci, ar tolera-o acum. Pe vremea aceea era Templul lui Solomon din Ierusalim, una dintre rarele minuni ale arhitecturii și luxului din lume. Această biserică avea mai mult aur și pietre prețioase în interior decât toate bisericile creștine din Balcani de astăzi. „Și toată casa a fost plină de aur, până s-a umplut toată casa” (1 Regi 6:22). Hristos a intrat de multe ori în acest templu, dar nu ți-a exprimat niciodată părerea că toate acestea ar trebui transformate în pâine și mâncate.El a prevăzut prăbușirea acestui templu și templul a fost distrus, dar nu din cauza aurului.în templu, ci pentru că a noroiului din sufletele oamenilor. Mă bucur că ai milă de cei săraci, dar m-aș bucura și mai mult dacă ai arăta milă față de propria ta avere și nu față de cea a altora.Dar nu mi-aș dori să te văd de aceeași parte cu Iuda. Vă veți aminti cum Iuda a vrut odată să pară mai milos decât Hristos βάστε Citiți al doisprezecelea capitol al său după Ioan Evanghelia. O femeie a luat o sticlă de smirnă de nard prețios și a uns picioarele lui Isus. Iuda, care mai târziu și-a trădat profesorul pentru bani, s-a mâniat și a strigat: „De ce s-a luat mirul acesta cu trei sute de denari și a fost dat săracilor?” (Ioan 12:5). La aceasta i-a răspuns Domnul iubitor, care era pe cale să-și dea viața pentru cei săraci: „Pe săraci îi ai mereu cu tine, dar pe Mine mă ai mereu” (Ioan 12, 8). Așadar, ce să-ți spun: dacă toți l-am avut mereu pe Hristos cu noi, nu ar fi sărac printre noi. Cei care îl au pe Hristos cu ei, au oferit Bisericii tot ceea ce voi numiți „strălucire”. Ei înșiși dau maxim celor săraci. Dragostea pentru Hristos cel viu îi împinge la ambele jertfe: jertfa pentru Biserica lor și jertfa pentru frații și surorile lor sărace. Pe când cei care nu-L au pe Hristos cu ei, nu-i au nici pe săraci cu ei. Ei ar vrea să ia de la Biserică și să dea săracilor, ca să nu dea pe ale lor și să nu-i deranjeze săracii. Aceasta este ispita cea mai profundă, care face o plimbare obscure printre noi sub masca bunăvoinței.

De Sfântul Nicolae Velimirovici Ohrid