{"id":174765,"date":"2021-05-26T13:21:23","date_gmt":"2021-05-26T10:21:23","guid":{"rendered":"https:\/\/evagelidis.com\/product\/icoana-sfantului-constantin-si-a-sfintei-elena\/"},"modified":"2025-06-09T23:27:51","modified_gmt":"2025-06-09T20:27:51","slug":"imagine-sfantul-konstantinos-si-agia-el-4","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/evagelidis.com\/ro\/produs\/imagine-sfantul-konstantinos-si-agia-el-4\/","title":{"rendered":"Icoana Sf\u00e2ntului Constantin \u0219i a Sfintei Elena"},"content":{"rendered":"

Icoana Sf\u00e2ntul Constantin \u0219i Sf\u00e2nta Elena serigrafie de<\/a> calitate excelent\u0103 cu culori \u201e\u201d vii \u201e\u201d \u0219i fundal acrilic auriu<\/h3>\n

Ei s\u0103rb\u0103toresc pe 21 mai.<\/p>\n

Se spune c\u0103 Constantin cel Mare s-ar fi n\u0103scut at\u00e2t \u00een Tarsus, \u00een Cilicia, c\u00e2t \u0219i \u00een Drepano, \u00een Bitinia. Cu toate acestea, opinia cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 este c\u0103 Constantin cel Mare s-a n\u0103scut \u00een Naisso, \u00een Moesia Superioar\u0103, Serbia de ast\u0103zi. Nu \u0219tim exact c\u00e2nd s-a n\u0103scut, dar se crede c\u0103 s-a n\u0103scut \u00eentre anii 272-288 d.Hr.
\nTat\u0103l s\u0103u era Constantin, cunoscut \u0219i sub numele de Chlorus, \u0219i era rud\u0103 cu \u00eemp\u0103ratul Claudius. Mama sa a fost Sf\u00e2nta Elena, fiica unui hangiu din Drepano, \u00een Bitinia. <\/p>\n

\u00cen 305 d.Hr., Constantin se afla la curtea \u00eemp\u0103ratului Diocle\u021bian la Nicomedia cu rangul de chilarh. Diocle\u021bian \u0219i Maximian renun\u021b\u0103 la func\u021biile lor \u0219i se retrag. Augustus devine tat\u0103l lui Constantin \u00eempreun\u0103 cu Galerius. Constantin cel Palid \u00een Occident \u0219i Galerius \u00een Orient. Un an mai t\u00e2rziu, Constantin moare pe 25 iulie 306 d.Hr. \u0219i armata \u00eel proclam\u0103 pe Augustus cel Mare Constantin, dar acest lucru nu este acceptat de Galerius. Constantin cel Mare a vrut s\u0103 se confrunte cu Maxen\u021biu, fiul lui Maximianus, care avea un avantaj strategic deoarece avea de patru ori mai multe trupe, iar armata lui Constantin era deja cople\u0219it\u0103.<\/p>\n

A \u00eenceput s\u0103 se roage lui Dumnezeu, ridic\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2na dreapt\u0103 \u0219i rug\u00e2ndu-L s\u0103-i arate un semn pentru ceea ce se g\u00e2ndea s\u0103 fac\u0103.Dup\u0103-amiaz\u0103 a v\u0103zut o cruce pe cer, pe care scria “tou tute nika”. Nu a putut \u00een\u021belege ce \u00eensemna. noaptea, Domnul i s-a ar\u0103tat \u00een somn \u0219i i-a spus: “Cu aceasta vei birui.
\nA\u0219a c\u0103 a f\u0103cut un steag cu viziunea sa \u0219i a \u00eenceput s\u0103 m\u0103r\u0219\u0103luiasc\u0103 spre Roma f\u0103r\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere sau rezisten\u021b\u0103.
\n\u00cen februarie 313 d.Hr., la Medjugorje, unde a avut loc c\u0103s\u0103toria lui Licinius cu Constantia, sora lui Constantin cel Mare, a fost \u00eencheiat un acord istoric \u00eentre cei doi b\u0103rba\u021bi, stabilind principiul toleran\u021bei.<\/p>\n

Problemele cu care Constantin cel Mare a trebuit s\u0103 se confrunte au fost numeroase. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura eretic\u0103 a lui Arius, un b\u0103tr\u00e2n al Bisericii din Alexandria, a ajuns s\u0103 zdruncine unitatea Bisericii. Aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, numit\u0103 arianism, a distrus \u00een esen\u021b\u0103 doctrina Trinit\u0103\u021bii lui Dumnezeu.
\nDe \u00eendat\u0103 ce Constantin cel Mare a fost informat despre lucrurile triste care se \u00eent\u00e2mplau \u00een Alexandria, s-a decis convocarea Primului Sinod Ecumenic la Niceea, \u00een Bitinia, \u00een anul 325 d.Hr. pentru a le rezolva. <\/p>\n

Imediat dup\u0103 \u00eencheierea Conciliului, \u00eemp\u0103ratul a luat ini\u021biative pentru a consolida deciziile acestuia. El a trimis o scrisoare Bisericii din Egipt, Libia, Pentapolis, Alexandria, \u00een care a comunicat deciziile Conciliului.
\nEl face cunoscut\u0103 condamnarea Cur\u021bii Supreme \u0219i interzice achizi\u021bionarea \u0219i ascunderea scrierilor sale. Cea mai izbitoare ac\u021biune a sa este \u00eens\u0103 scrisoarea c\u0103tre Arios. El \u00eel mustr\u0103 pe ereziarh \u0219i \u00eel condamn\u0103 aspru pentru malignit\u0103\u021bile sale. <\/p>\n

\u00cen ultima perioad\u0103 a vie\u021bii lui Constantin cel Mare, con\u0219tiin\u021ba ecleziastic\u0103 a devenit fragmentat\u0103. \u00cen aprilie 337 d.Hr., Sf\u00e2ntul a sim\u021bit primele simptome grave ale unei boli. Sursele ne informeaz\u0103 c\u0103 Constantin cel Mare s-a refugiat \u00een b\u0103ile termale; starea sa de s\u0103n\u0103tate nu s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u0219i a mers la Eleopolis, la Biserica Martirilor. Constantin cel Mare realizeaz\u0103 c\u0103 via\u021ba lui se apropie de sf\u00e2r\u0219it. \u00cenainte de a muri, el este botezat cre\u0219tin.<\/p>\n

Dup\u0103 botezul s\u0103u, Sf\u00e2ntul Constantin nu a mai purtat haina imperial\u0103, ci doar haina alb\u0103 de botez, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua mor\u021bii sale, \u00een anul 337 d.Hr. Era ziua celebr\u0103rii Rusaliilor, scrie istoricul Eusebiu.
\nDup\u0103 ce militarii au pus scheletul Sf\u00e2ntului \u00eentr-o urn\u0103 de aur, l-au transportat la Constantinopol \u0219i l-au a\u0219ezat pe un piedestal \u00een casa regal\u0103. Sf\u00e2nta sa relicv\u0103 a fost \u00eengropat\u0103 \u00een Biserica Sfin\u021bilor Apostoli. <\/p>\n

Istoria l-a numit pe bun\u0103 dreptate Marele, iar Biserica Apostolul.<\/p>\n

Sf\u00e2nta Elena<\/p>\n

Sf\u00e2nta Elena s-a n\u0103scut \u00een Drepano, Bithynia, Asia Mic\u0103, \u00een jurul anului 247 d.Hr. Ea a fost fiica unui hangiu \u0219i se discut\u0103 dac\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit cu Constantin sau a fost concubina lui legitim\u0103.
\n\u00centre anii 272 – 288 d.Hr., ea l-a n\u0103scut pe Constantin \u00een Naissos, Moesia. C\u00e2nd, cinci ani mai t\u00e2rziu, Constantin Chlorus a fost numit Cezar de Diocle\u021bian, el a \u00eendep\u0103rtat-o pentru a se c\u0103s\u0103tori cu Theodora, fiica vitreg\u0103 a \u00eemp\u0103ratului Maximian; dar Constantin cel Mare \u0219i-a onorat \u00een mod deosebit mama. I-a acordat titlul de Augusta, i-a pus chipul pe monede \u0219i a numit un ora\u0219 din Bitinia dup\u0103 ea.<\/p>\n

Sf\u00e2nta \u0219i-a ar\u0103tat evlavia prin multe binefaceri \u0219i prin reconstruirea de noi biserici la Roma, Constantinopol, Betleem \u0219i pe Muntele M\u0103slinilor. Sf\u00e2nta Elena a plecat \u00een anul 326 d.Hr. la Ierusalim, unde a g\u0103sit Sf\u00e2nta Cruce. \u00centorc\u00e2ndu-se la Constantinopol, la un an dup\u0103 ce a g\u0103sit Sf\u00e2nta Cruce a Domnului, Sf\u00e2nta Elena a trecut \u0219i prin Cipru.<\/p>\n

Sf\u00e2nta Elena a adormit \u00een pace probabil \u00een anul 327 d.Hr. la v\u00e2rsta de optzeci de ani.
\nA\u0219a cum era firesc, fiul ei i-a dus r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele cinstite la Constantinopol \u0219i a \u00eenmorm\u00e2ntat-o \u00een Biserica Sfin\u021bilor Apostoli.<\/p>\n